Gheorghe Mărmureanu avertizează: România nu va scăpa de un cutremur major. Când este așteptat următorul seism devastator

România rămâne una dintre cele mai active zone seismice din Europa, iar acest fapt nu trebuie ignorat. Seismologul Gheorghe Mărmureanu, unul dintre cei mai apreciați specialiști în domeniu, atrage atenția că, deși anul 2025 nu indică un pericol iminent, un cutremur de proporții este inevitabil în următoarele decenii.

Un cutremur major estimat pentru perioada 2039–2040

Conform analizelor făcute de Mărmureanu și echipa sa, următorul mare seism ar putea avea loc în jurul anilor 2039–2040, cu o magnitudine estimată între 7,7 și 7,8 grade pe scara Richter. Previziunile se bazează pe o hartă seismică elaborată din cutremurele produse în România în ultimii 300 de ani. Aceasta a permis identificarea unor tipare istorice clare privind frecvența și intensitatea seismelor de adâncime din zona Vrancea.

„Nu vom scăpa de un viitor mare cutremur,” avertizează Mărmureanu, subliniind că autoritățile trebuie să trateze cu maximă seriozitate riscurile.

Lecțiile dure ale trecutului: seismul din 1977

Cel mai devastator cutremur recent rămâne cel din 4 martie 1977. Cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, acesta a durat 56 de secunde și a provocat moartea a 1.578 de oameni, dintre care peste 1.400 doar în București. Peste 200.000 de persoane au fost afectate, iar capitala a fost serios afectată din punct de vedere structural.

Cutremurul a fost simțit în toată Europa de Sud-Est, cu efecte resimțite până în Rusia, iar urmările sale au rămas adânc întipărite în memoria colectivă.

Este 2025 un an cu risc ridicat?

Potrivit expertului, anul 2025 nu este considerat unul cu risc seismic ridicat în ceea ce privește producerea unui cutremur major. Totuși, activitatea tectonică din zona Vrancea rămâne constantă și trebuie monitorizată continuu. Cutremurele minore din această regiune sunt frecvente și reprezintă o reamintire constantă a vulnerabilității seismice a României.

Prevenția – o prioritate națională

Chiar dacă predicțiile exacte sunt imposibile, statisticile și modelele istorice oferă suficiente date pentru a implementa politici de prevenție și pregătire. Măsurile de consolidare a clădirilor vechi, educarea populației și planurile de urgență sunt vitale pentru reducerea pierderilor de vieți omenești și bunuri materiale în cazul unui nou seism major.

„Avem o hartă a cutremurelor puternice din ultimele trei secole. Aceste date ne oferă un cadru esențial de lucru pentru viitor,” a explicat Mărmureanu.